Dada's Site

Dansul,pasiunea mea

“Pentru mine dansul este asa: energie pusa in efervescenta, mintea care se opreste in loc, ochii care se inchid si mintea care incepe sa constientizeze miscarile, fiind focalizata asupra acestui singur gand, si nimic mai mult. Lucru ce se intampla destul de rar in viata de zi cu zi, sa fim concentrati asupra unei singure actiuni. Deseori in mintea noastra se zbat zeci de ganduri, care sa fie primul, majoritatea din ele negative. De fapt atunci cand dansam suntem prezenti si traim in acel moment, de aceea ne si place atat de mult. La un loc cu energiile altora sufletele noastre danseaza, iar abia atunci cand dansam cu inima, constient, simtim acea stare de extaz creata in mod natural, si nu prin prisma unor excitanti. Asta e dansul pentru mine: cea mai la-ndemana modalitate de a elibera mintea, de a lasa sufletul sa se exprime, de a trai libertatea, de a zbura in univers si de a emite iubire pentru toti cei care se afla in jur. De aceea atunci cand dansez zambesc. Sufletul e fericit dansand. Vorbim pe limba lui atunci.”

Am stat si m-am gandit cu ce sa incep.. e mai greu la inceput, pana asterni primele doua trei cuvinte, caci imediat dupa esti asaltat de zeci de idei. Asa ca am sa le aranjez cumva si am sa fac un post coerent si, sper eu, amuzant.

Ei bine … de ce dansul era intrebarea de la care am vrut sa pornesc si careia ii voi raspunde in cele ce urmeaza.

"De ce aleg dansul iar si iar?" Pentru ca imi place muzica si imi place sa ma misc in pasi de dans care sa aibe un sens, sau macar sa las impresia ca au un sens. Imi place sa dau si mai multa culoare melodiilor prin miscarile elaborate pe care un set de pasi de dans o pot da.

Vreau sa pot transmite mai multe cu ajutorul dansului decat ar putea transmite sunetele si versurile unei melodii. Vreau sa invat mai mult si sa improvizez si mai mult si, cel mai mult, vreau sa simt ca plutesc in ritm de dans [evident ca o asemenea performanta poate fi atinsa dupa muuuuult efort si exercitiu].

Citeam pe "net" ca baietilor/barbatilor nu le place sa danseze,si ca il considera doar un "ritual", un mod de a impresiona sexul feminin...fapt care este axagerat, cum fiecare persoana face un anumit lucru din placere nu vad de ce un baiat/barbat nu ar dansa pentru ca pur si simplu ii place...

Dansul il faci de placere, oricand vrei, oriunde ai loc de cativa pasi, chiar daca melodiile le auzi sau le canti chiar tu.

Poate ca in copilarie alegeai dansul ca sa atingi posterioarele fetelor pe care le placeai, sau poate ca sa arati ce talentat esti tu, chiar daca majoritatea ar fi spus contrariul. Cand suntem mici nu conteaza prea mult ce cred ceilalti, dar cand te maresti si esti invitat la dans parca ai vrea sa stii macar cativa pasi, si nu doar sa te lasi condus de un instinct mult prea putin dezvoltat. Si, by the way, e nasol cand fata trebuie sa conduca daca tu n`ai habar...

Chiar daca imi place sa dansez aproape orice stil de dans, am incercat sa ma axez pe un anumit stil,hobby despre care o sa vorbesc in continuare, acela fiind dansul sportiv

POEZIA

Life in Color

I have a life detached from a dream innocent,

I can reach up to moon,without playing a cent,

I pain life in color,

Also I learned to fly

I have many problems,but..

I try to smile , through not easy to me

If you do that can go anywhere...

And it is useless to hide.

And when I wrote the first poem

I realized that I put my life on paper.

Wishes

I want to fly but I have broken wings,

I want to sing but don't have a voice,

I want to belive that can escape ...

But I don't have that key you can free me.



Let me see that my friends are as a shadow of loneliness,

I'm single on this unhappy land,

And to whatch the years pass as hour

On earth...infinity.