Te preamărim, bătrân şi drag liceu,
Te preamărim cu inimă fierbinte!
Mai înflorit să creşti tot înainte
Şi veac de veac tu să rodeşti mereu!
Erai acum un secol fir plăpând
În a culturii româneşti grădină.
Azi – falnic pom, cu fruntea în lumină,
Mai plin de tinereţe ca oricând.
Tu pui în cupa noastră de cristal
Buchet ales din florile ştiinţei
Şi ne îndrumi pe drumul biruinţei
Spre un înalt şi nobil ideal.